Un Lamborghini pe note muzicale

Impulsionata de faptul ca noua aparitie Asus, denumita cat se poate de graitor Automobili-Lamborghini VX7, si-a facut aparitia pe piata, sfidand normele si indicand astfel faptul ca oricine isi poate permite o jucarie din asta dincolo de viata cumpatata si echilibrata pe care o duce, m-am decis sa dau si eu cartile pe fata si sa-mi permit a va descrie momentele mele Lamborghini.

Frumoasa si lina este viata pe care o duc intre patru pereti la serviciu, colegi amabili, sefi galanti care ma asteapta la o cafeluta fierbinte dimineata. Exceptie facand orele serii, care sunt numai ale mele si mi le rezerv in exclusivitate, in general zilele se scurg linistit, fara povarnisuri, fara suisuri serioase si fara caderi spectaculoase. Cand vine seara insa…

Cuminte ambalata intr-o haina metalica de culoare neagra, metalizata, ascunzand o putere impresionanta si decibeli cat sa darame un castel, asezata strategic intre doua imensitati negre de putere extrem de mare, responsabile de cutremurarea peretilor, demaroarele placerilor mele Lamborghini imi genereaza suficienta energie cat sa las deoparte, timp de doua ore, cateva serioase mii de calorii. Imi asigur astfel momentele in care copila cuminte, imbracata scandalos de serios (cititi desuet) isi exteriorizeaza adevarata fire, navalnica precum cascadele alea superbe pe care le tot vad in filmele americane recente si de pe care tare mi-as dori sa fac un pas… in gol.

Si astfel, pe aripile dansului, ascunsa de storurile lasate pana jos si ferita de orice privire indiscreta (ce-or crede vecinii?!), ma dezlantui, lasand intregul corp sa emane energie, asimiland-o pe caea pozitiva si dand deoparte orice manifestare nefericita… Doua ore de nebunie curata, de dulce nebunie curata, sunt numai ale mele iar gigantul din colt, strajuit de boxe, imi furnizeaza portii nesfarsite de rasfat pe note muzicale. Este momentul meu Lamborghini.  In care energia navaleste, puterea intregii mele fiinte strabate invelisul sufletului iar micimile lumesti dispar in neant…

Iar a doua zi ma trezesc linistita, ma pregatesc de lucru, imi netezesc hainele cuminti si merg la birou, unde sefii mei galanti imi prepara cafeluta…

articol scris in cadrul concursului SuperBlog2011

sursa foto: http://www.asus.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s