O noapte strasnica

Cat de eficient este serviciul de urgenta 112 am avut ocazia sa constat intr-o noapte cand, in apartamentul alaturat am auzit zgomote ciudate. Vecinii mei erau plecati de la ora 21.00 de acasa si am tras o sperietura zdravana. Era trecut de miezul noptii. Nefiind genul care sa se infricoseze atat de usor, mi s-a parut tare neobisnuit ca inima sa-mi bata atat de tare si m-am gandit ca sunt martorul unei spargeri in flagrant. Drept pentru care am pus paharul pe perete, mi-am lipit urechea de el si am incercat, cu urechile facute palnie si inima batandu-mi nebuneste, sa imi dau seama cine erau si ce faceau EI acolo. In mana stanga aveam telefonul pregatit dar nu aveam inca certitudinea unei spargeri. Asa ca am ascultat si am asteptat. Conversatia care a urmat pe ton infundat mi-a dat fiori si m-a determinat sa formez imediat 112:

“Nu e bine, nu cred ca si-a dat seama cineva ca suntem aici, dar chiar nu stiu cum functioneaza si cum sa-l deschid. Nu ma pricep la chestiile astea, produse de menaj!”

Si incepu sa rada.

“De ce? Nu ai tot ce trebuie?”

“Trebuie sa ma uit intai inauntru, sa vad ce scule am. Ce vrei, sunt la inceput, nu am mai facut niciodata asta si tare mi-e teama ca voi fi prins cu mata in sac.”

“La ce mutra ai, nu m-ar mira sa intre politia aici si sa te aresteze efectiv pentru ineficacitate.”

“Stii ce? Taci din gura si incearca s-o deschizi! Iti dai seama cate putem face daca ne iese afacerea? Putem face bani frumosi si cu munca putina!”

“Tot la bani ti-e gandul si deloc la munca! Hai, ai gasit?”

“Stai, ca imi bate inima prea tare! Ma ia cu caldura… Cred ca am emotii iar tensiunea oscileaza…”

“Las-o-ncolo de tensiune si incearca sa deschizi minunea asta! Vrei sa ne auda careva in toiul noptii? Iti dai seama ce mutre ar face?”

“Auzi…da’… in ce le punem?”

“Ce?”

“Marfa… in ce  o punem?”

“Nu ai luat tot ce trebuie? Hai sa sunam la vecinul de alaturi, sa-i facem o supriza nocturna, sa-l amenintam daca nu ne da niste… Ce-as rade sa vad ce fete fac!”

M-am cutremurat, mai ales ca zece secunde mai tarziu s-au auzit ciocanituri in usa. Aproape simultan, politia urca pe scari si m-am pomenit cu cinci indivizi la usa, dintre care doi erau dragii mei vecini pe care ii stiam plecati:

“Salut, vecine, la tine a venit Politia? Hi hi hi! Ce, te-ai inundat? Auzi, am venit sa-ti cer niste sticle cu gatul larg si ceva sfaturi! Mi-am cumparat un storcator manual de rosii si sa mor daca stiu cum se foloseste! Am incercat toate variantele si… ce-i, ti-e rau?”

Ma sprijinisem topita de tocul usii, mai ales ca politistii din spate ascultau amuzati:

“Dumneavoastra ati sunat la 112?”

Am mintit cu nerusinare, rosie de jena si de intrigare.

“Hai, vii sa ne ajuti cu masina aia? Am atatea rosii care se strica in bucatarie! Ce vrei, a fost Noaptea Reducerilor si am dat fuga sa prindem si noi ceva promotii! Pana maine facem noi sucul de rosii! Vii sa ne ajuti?”

“Vin, cum sa nu…”

I-am urmat nauca, automat, fara sa-mi dau seama ca eram inca in camasa de noapte, ca tineam paharul intr-o mana si telefonul in cealalta.

Vecina imi arunca o privire rapida, amuzata si complice:

“Si zici ca te-ai inundat? Sau ce?”

Articol scris pentru blogatu.ro si produsemenaj.ro

Foto1: www.ehow.co.uk

Foto 2,3:  www.produsemenaj.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s