Despre prietenie, cu dragoste

Nu stia ce sa faca. Petrecerea era aproape. In cateva zile trebuia sa se prezinte la receptie iar look-ul ei lasa de dorit. Si, mai presus de toate, isi pierduse cea mai buna prietena. Figurativ vorbind.  Se stiau de mici, copilarisera impreuna, isi cunosteau toate secretele si acum erau doua straine…

Nu numai ca se intalnise cu cel caruia prietena ei ii pastra cea mai curata dragoste inca din liceu, dar il mai si invitase sa urce la ea pentru o cafea. Ce cafea o fi fost aia la doua dimineata, nu se stie. Cel putin prietena ei, Alice, nu stia. Dar intuia. Ceea ce se dovedea a fi o enorma eroare intrucat nu facusera decat sa vorbeasca toata noaptea, in atmosfera planand un aer vinovat pe care il simteau amandoi si care ii facea rigizi si ridicol de frustrati. Au discutat despre animale (amandoi erau iubitori de labradori), au disecat tema de la seminarul din saptamana aceea (era vorba despre micile minuni necunoscute ale lumii antice), au jucat un sah stingher (si el si ea erau la fel de nepriceputi la acest joc) si au impartit frateste inghetata care ramasese in congelator inca din ziua in care ea si-a aniversat cei 22 de ani in urma cu sase saptamani. Au mancat-o si asa, veche.

Cum a aflat Alice despre noaptea aceea a ramas inca un mister. Cert este ca „vinovatii” nu se mai vedeau, se priveau doar pe furis pe holurile facultatii, la curs nici nu indrazneau sa-si ridice privirile iar Alice refuza categoric sa vorbeasca cu vreunul din ei. Ii ocolea sistematic. Iar ea, prietena ei cea mai buna, murea sistematic, in fiecare zi cate putin. Plangea si o suna in fiecare zi, ii trimitea mesaje inutile iar parcurile erau goale fara ea. Fara vorba ei dulce, lina si mangaietoare. Fara prietenia ei calda si sincera. Fara ochii ei albastri ca marea… Nimic nu mai avea farmec si nimic nu mai conta.

Si iat-o acum, in ziua dinaintea petrecerii, rozandu-si unghiile pana la carne, disperata, in fata patului pe care erau aruncate rochii lungi, bluze mulate, fuste paietate sau rochii elegante si un cardigan, pe care avea sa il imbrace seara tarziu inapoi, cand se va racori. Cardiganul reprezenta noua achizitie de pe urbanones.com, ales intr-un moment de disperare, cand nu mai stia ce sa faca si cum sa-si schimbe starea de spirit.

Salvarea a venit intr-un moment si intr-o maniera cum nu s-ar fi asteptat niciunul din cei trei fosti prieteni. Intamplarea sau mai bine-zis destinul i-a angrenat intr-o situatie nefericita dar care avea sa schimbe destinul multora.

Ziua aceea a inceput prost. Cea mai guraliva colega din grupa ii invitase pe toti acasa la ea si daduse o mega party cu staif. Bineinteles ca cei trei prieteni s-au simtit stingheri, mai ales ca guraliva ii stransese pe toti in aceeasi camera si le solicitase ajutorul. Era nevoie ca cineva sa o ajute la servit musafirii. Si iata-i cu tavile pline cu pahare, trecand printre invitatii care gesticulau larg, strecurandu-se printre ei cu teama ca s-ar putea rasturna licorile. Cum s-au ciocnit nu se stie. Cert este ca l-au lovit una de alta iar toata bautura s-a varsat pe ele. S-au privit dusmanos o clipa, apoi Alice a murmurat:

„Asa-ti trebuie daca te vezi cu EL!…”

Si i-a intors spatele. A urmat-o grabita si suparata spre bucatarie iar acolo a urmat una din acele vestite certuri pentru care intreaga familie a prietenei ei era cunoscuta in cartier. Nu numai ca Alice incepuse sa arunce cu diverse prajituri spre ea dar cineva anuntase Politia.

Si iat-o la sectia doi, stand pe o banca alaturi de fosta ei prietena, cu cardiganul ud si mirosind a vin, cu parul desfacut curgandu-i pe fata si cu mainile incrucisate peste piept, de parca i-ar fi fost frig. A fost nevoie de cateva ore ca sa vina cineva sa le ia la intrebari. Si acolo, la Politie. au stat de vorba…

„M-ai mintit. Ai spus ca nici macar nu-ti placea…”

„Iti jur ca nu s-a intamplat nimic, doar am stat de vorba si…”

„Sigur ca da. Si apoi ati adormit in camere separate…”

„Nici macar nu am fost in dormitor. Am stat in living, mama era acasa si…”

„… si facea clatite la doua dimineata. Sa fim serioase! Tu crezi ca mie imi mai place mucosul ala? Eu sunt suparata ca nu am fost prima careia sa i te confesezi! Am trecut atata timp, ce naiba! Sunt o femeie matura acum, sunt stapana pe propiile mele sentimente si nu mai dau doi bani pe unul care la 16 ani purta jeansi prespalati si ii desena cu carioca…”

A privit-o uluita.

„Credeam ca iti mai place inca si esti suparata pe noi pentru ca…”

„Termina! Chiar credeai asta? Prostuta mea prietena, eu am pus ochii pe altcineva. Dar sa nu imi spui tu mie ca iti place El… ei bine, asta nu am putut sa ti-o iert!”

S-au imbratisat. Au fost fericite, cu atat mai mult cu cat isi dadeau seama de ridicolul situatiei. Si pentru ca erau la Politie, discutand despre baieti. Au plecat spre dimineata, de mana, cu hainele mustind a vin, cu avertismentele in buzunar dar cu zambetul pe fata.

„Auzi… chiar isi desena blugii cu carioca?…”

articol scris cu mare placere pentru blogatu.ro si urbanones.com

foto1: www.simplyenjoylife.blogspot.com

foto 2,4: www.urbanones.com

foto 3: www.electricego.crinz.com

One thought on “Despre prietenie, cu dragoste

  1. Pingback: Prima tableta castigata. Cu UrbanOnes! « missyver

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s