Magie, parfum si seductie

La ora incredibila de opt dimineata culoarele uriasului magazin de lux erau inca goale si aveam astfel tot timpul si spatiul de partea mea. Liber la plimbat alene prinre rafturi. Liber la ales culori, modele si cautat marimea potrivita. Liber la probat.

Am respins cu un gest al mainii incercarea vanzatoarea de a ma ajuta si, dupa ce aceasta s-a retras in spatele tejghelei la o cafea si un joc binemerita de… pe calculator, am inceput sa ma simt mai bine. In pielea mea. In lumea mea, cu banii mei si cu puterile si gusturile mele. Nu tu mama care sa ridice dezaprobator din sprancene, nu tu iubit care sa remarce ca fusta este mult prea scurta pentru gusturile lui, nu tu prietene care sa exclame un fals si invidios “vai, draga, cat de bine iti sta!”. Pe scurt, nimeni care sa ma inoportuneze cu prezenta sa…

Am ales fara graba o colectie splendida de costume de toamna bine croite si in ton cu excelenta mea dispozitie, am intrat in cabina de proba, am tras perdeaua si mi-am admirat fizicul in oglinda. Nimic imperfect. Totul e la locul lui: capul cu par lung, negru, usor buclat, cadea gratios pe umerii albi, drepti si dezgoliti. Pieptul, suficient de generos cat sa nu devina dizgratios fara sutien, se misca in sus si in jos de emotie. Silueta subtire ma facea sa ma duc cu gandul la moda anilor ’70, picioarele lungi si bine facute nu pareau nicidecum ale unei femei de 35 de ani, mai degraba ale unei tinere de 19-20 iar gambele subtiri imi permiteau sa port orice pantof cu toc inalt, cu sau fara platforma, fara teama de a cadea pe strada…

In timp ce ma admiram in oglinda, observ ca perdeaua cabinei se misca usor, de parca cineva ar fi suflat aer fierbinte… Cineva rosti cu glas incet in engleza:

“Liber?”

M-am alarmat si m-am acoperit instinctiv cu o camasa. Raspunsei tot instinctiv, intr-o engleza tremurata:

“Nu, nu e liber, mergeti la alta cabina!”

Glasul nu parea nicidecum stanjenit. Dimpotriva, usor amuzat, continua:

“Ba nu. Cred ca se poate intra. Parfumul dumneavoastra cheama. Pur si simplu ma atrage. L-am adulmecat din coltul celalalt al magazinului.”

“Imi pare rau, nu puteti intra.”

“Atunci spuneti-mi, va rog: sunteti blonda?”

Am zambit amuzata, dar si intrigata de indrazneala interlocutorului:

“De ce ma intrebati?”

“Pai, mie, ca actor, imi plac foarte mult blondele. Femeile alea cu par scurt, cret si cat se poate de blond! Deocamdata, in orasul asta am vazut mai multe brunete desi echipa mea de filmare ma asigurase de contrariul!”

Nu se poate! Vocea imi suna destul de cunoscuta iar inflexiunile ei imi starneau si acum amintiri din perioada in care vizionam seara de seara filmele in care juca … Dar ce sa caute aici? Ce sa caute Jerry Butler aici???

“Fiti amabil, as dori sa raman singura…”, am spus cu jumatate de gura.

“Imi cer mii de scuze, dar nu va pot onora aceasta simpla cerere. Si asta pentru simplul fapt ca din cabina in care stati la probe iese si pluteste in jurul meu (bat pariu ca m-a invaluit intr-adins cu totul!) un parfum atat de elegant, de fin si seducator…

M-am enervat. Deci asta cauta toate starurile americane! Faima! Aventuri pe care sa le treaca apoi in catastif! Ia, stai ca te invart eu pe degete, oricat ai fi matale de seducator! Si apoi am sa-ti dau un sut in frumosul dumitale fund! Press to Play!

“Atunci puteti intra. Doar daca, desigur, va plac brunetele!”

It doesn’t really matter”, rosti glasul, triumfator, sigur de reusita. Iar perdeaua cabinei se dadu la o parte…

Ce a urmat apoi nu va pot descrie. Stiu numai ca acele clipe ametitoare, tremurul intregii mele fiinte, mainile reci, mangaierile pe fuga si respiratia intretaiata au creat o atmosfera incarcta de pasiune, erotism la cote inalte si atat de evident, incat era aproape palpabil… Vanzatoarea contrariata, desi curioasa si dornica sa surprinda un act indecent in public, a avut totusi decenta sa astepte la iesirea din cabina pana cand… pasiunea s-a domolit, respiratia a redevenit normala, pielea si-a recapatat culoarea, mainile s-au asezat cuminti la locul lor iar pupilele au revenit la dimensiunea obisnuita…

Am incercat sa ies, dar o mana puternica m-a oprit:

“Unde te grabesti, honey? As sta aici nopti intregi, invaluit in misterul de nepatruns al parfumului pielii tale…”

“Nu e noapte. E cat se poate de devreme iar parfumul pielii mele este de fapt Playboy for Her. Pur si simplu am apasat play! pe butonul pasiunii si am facut ce m-a indemnat el…”

“Sa inteleg ca nu ma placi?, rosti cu evidenta dezamagire in glas starul din “300 – Eroii de la Termopile”…

“Ba da, te plac, dar numai pe ecran. Acolo pareai mai dragut, mai apetisant, mai de neatins, mai… orice. Acum, continuai eu incurcata, esti… doar tu. Un simplu barbat, cu arme obisnuite de seductie. Dar eu, eu… sunt o femeie care si-a dovedit ei insesi ca armele ei pot face orice. M-am aliat cu Playboy VIP for Her si am facut-o si pe asta. Du-te inapoi, in Cetatea Filmului, si spune acolo ca ai fost sedus… de un parfum. Si, daca vrei, poti incerca Playboy VIP for Him. Poate atunci femeile nu se vor mai multumi doar cu o cabina de proba. Eu insa da.”

Si am iesit, triumfatoare, sigura de mine si de puterea mea de atractie, bucuroasa ca POT sa plec, fericita ca purtam inca pe piele, impregnat atat de fin si seducator, acel parfum al seductiei: Playboy VIP for Her.

articol scris pentru SuperBlog 2012

foto1: http://www.ruralintelligence.com

foto2: scenicreflections.com

foto3,4: http://www.facebook.com/essencesbycoty

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s