Muntele Mic, un munte cu pretentii mari!

DSC07750Noi, romanii, suntem inventivi. Inventivi tare. Originali pana la sange, ca sa zic asa. Cine beneficiaza de aceasta originalitate, depinde de caz. De multa ori insa noi, ceilalti care nu nu avem idei chiar atat de bune si nici inspiratia unei replica de moment, avem de pierdut.

Am fost pe Muntele Mic. Care de fapt e tare mare si frumos, nins si viscolit cat cuprinde iar peisajul de-ti taie rasuflarea.

Am intalnit oameni inimosi. Care stiu sa fac turism, atat cat le sta in putere. Telescaunul, despre al carui traseu se spune ca este cel mai lung din Europa, te tine in loc timp de 40-50 de minute, asta daca ai norocul sa nu se intrerupa curentul pe drum. Caz in care iti strangi patura mai tare pe langa tine si astepti, cu rabdarea  de rigoare (indicata sau nu de temperatura care de multe ori coboara sub 10 grade), sa se reia traseul si incerci sa nu atingi barele de fier, ruginite si peticite pe alocuri. Pai da, peticite, ca in fiecare marti are loc revizia intregului sistem. Se tin oamenii de treaba la telescaun!

Responsabilii de la acest telescaun sunt insa tare amabili. Pun pe tine cate paturi vrei iar daca ai copil mic cu tine ti-l infasoara sarmaluta, suplimentar. Cu grija, fara sa se grabeasca, acesti oameni isi fac datoria cum se cuvine. Iar daca vantul ne-a impiedicat sa coboram de pe munte doua zile mai tarziu iar ca urmare telescaunul nu a putut fi pornit, acesti oameni au asigurat cu masinile 4×4 coborarea in conditii de siguranta. Din nou precautii pentru copii, viteza redusa, prudenta maxima si amabilitate. Fara sa le platesti ceva in plus.

DSC07752In statiune insa se schimba treaba. Paleta coloristica este foarte bogata aici. De la cei care asteapta sa ciupeasca cate un banut pentru un oricat de mic ajutor pana la cei care refuza orice fel de plata pentru aceleasi servicii, cu totii fac parte din peisaj si te lovesti, vrand-nevrand, de ei. Depinde de noroc.

De pilda, monitorii de schi. Desi atat de capabili si bine pregatiti, acesti baieti ba te scutura grozav de bani, ba te fac sa astepti minute in sir in frig (“Mananc, nu vedeti?! Asteptati!”) si uneori chiar uita sa vina sa te initieze in tainele acestui minunat sport de iarna.

Apoi mancarea la pensiune. Desi aceste unitati turistice nu sunt de cinci stele si nici nu au pretentia sa ajunga atat de sus, mancarea servita acolo este grozava. Mananci ce vrei, comanzi ce iti este pofta si pleci cu buzunarul gol. Of!

Am constatat insa cu surprindere ca sunt si unitati care stiu sa faca turism, care te asteapta si-si ofera serviciile la preturi reduse, atat cazarea cat si masa fiind oferite la tarife obisnuite, uneori aplicandu-se chiar reduceri la ambele servicii.

Cu snow-mobilul se schimba insa treaba. Toate sunt scumpe, inchirierea unuia ajunge chiar la 500 lei/ora si asta chiar mi s-a parut extraordinar. De enervant. Noi insa am avut norocul sa dam peste un monitor de schi care s-a oferit sa ne plimbe putin pe platoul muntelui. Ne-a dus de colo-colo timp de aproape  o ora si, cand a venit timpul sa platim, baiatul s-a eschivat. Nici nu stia cat sa ceara. “Cat vreti dumneavoastra.”

I-am intins 30 de lei si nici nu a vrut sa auda, a zis ca e prea mult.

Ce ti-e si cu romanii astia! Au o imaginatie, sunt atat de speciali si originali, inventivi si… si ce mai vreti? Ziceti si voi, nu suntem noi un popor extraordinar???

Foto: arhiva personala

Anunțuri

2 gânduri despre „Muntele Mic, un munte cu pretentii mari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s