Tableta, aliat in dragoste

captureEra un tip singuratic. Fireste, avea tot dreptul din lume sa fie singuratic pentru ca asa vroia el dar in cazul acesta situatia era un pic altfel. Era un fel de singuratate impusa, un soi de autoexil in parte fortat, in parte benevol. Cele doua componente principale se luptau si acum in toata fiinta lui, fortand destinul pentru victoria suprema. Cele doua componente care uneori i se intorceau impotriva si de care simtea ca nu va scapa niciodata: mintea lui ascutita (condusa de un spirit analitic impins uneori la extrem) si puterea uriasa a inimii pe care simtea ca nu i-a dat-o Dumnezeu s-o risipeasca. O permanenta lupta intre cele doua laturi ale fiintei sale, lupta ce nu-i dadea pace sa existe, sa respire, sa iubeasca…

O intalnise in metrou si de atunci ierarhia se schimbase periculos de rapid: inima isi cerea drepturile. Drepturi de care el avea de gand sa uzeze, orice i-ar fi spus mintea. Problema nu erau spatiul, replicile inteligente, locul sau momentul in care avea sa o abordeze ci un fel de dezarmare pe care o simtea cand o vedea total lipsita de interes, asezata cuminte pe scaunul intotdeauna de langa geam, in aceelasi haine modeste de primavara, cu parul lung si drept lasandu-i-se nonsalant pe umerii frumosi, cu aceleasi gesturi moi si simple cu care ii atrasese privirile inca din pirma zi cand schimbase traseul.

Era o fata simpla, fara pretentii de ideal estetic, o fata pe care nu ai fi observat-o daca nu erai mai atent si care ar fi putut trece pe langa tine fara ca tu sa-ti dai seama. Nici calatorii uneori agitati, nici imbulzeaza, nici sunetele stridente, nici statiile puternic luminate sau orice alt factor perturbator extern nu o inhibau. Sedea cuminte pe scaunul ei, cu tableta in maini, refuzand sa participe la spactacolul cotidian din jurul ei. Adica sa ridice macar o privire spre el, sa ii capteze privirea si astfel sa-i ofere o carare, oricat de ingusta, spre inima ei. Din nefericire, nu se afla in fata unui magazin online unde putea alerga in voie, virtual printre atatea si atatea oferte. Era in fata lumii reale si el nu stia cum sa se adapteze.

logo_azertyO contempla deja de luni de zile dar ea, avand mereu in mana aceasta tableta, refuza cu indarjire sa il priveasca. Pe el sau pe ceilalti. Asa ca ratiunea lua locul inimii si el se aseza langa ea.

„Tine, nu-i asa?” o intreba.

Fata il privi cu ochi mari, albastri, in care el simti ca se pierde cu totul.

„Poftim?”

Bateria. Tine, nu-i asa? Are o autonomie destul de mare si te poti relaxa oriunde si aproape oricat fara nicio sursa de curent prin preajma. In plus, observ ca cei 7 inch iti sunt suficienti. Desigur, doar daca nu ai prefera una mai mica, mai mica si mai portabila decat asta. In mod sigur insa acest display multitoch in 5 puncte de care se bucura tableta ta reprezinta punctul ei forte. Pun pariu ca este modelul InfoTouch iTab Hallo 70. Interesant as spune dar ti-as propune altceva… ”

Prinsa intre bucuria de a se afla in conversatie cu un individ care stia TOTUL despre tablete si refuzul de a continua orice forma de discutie cu un strain care o abordase cu atat de putina finete, fata zambi usor si spuse:

„Este destul de decent ce mi-ai propune?”

„Da, destul de decent si chiar educativ. Te invit in magazinul meu, Azerty. Este preferatul gusturilor mele. Poti vedea Universul tabletelor din mai multe unghiuri si, chiar daca modelul ales de tine nu este unul de lepadat, te invit sa parcurgem impreuna aceasta lume mult mai vasta si cu mult mai atractive reduceri decat ai crede…”

„Irina. Ma numesc Irina si ma bucur ca mi-ai vobit. Sunt destul de novice in navigarea pe Internet…” si limba incepu sa i se dezlege. „De pilda, nu pricep cum sa incarc muzica, de ce are atatea aplicatii si la ce folosesc, cum sa fac sa incarc filme cu rezolutie foarte buna pe ea si cum sa procedez sa nu o aglomerez foarte tare… Si mai vreau…”

q821frontalpha-250x250Trecuse statia unde urmau sa coboare. Trecuse de multa vreme. Adanciti in discutie, nici nu-si dadusera seama ca timpul trecuse atat de repede, intr-atat le era de drag subiectul. Cand, in cele din urma coborara, isi dadura mainile iar el ii ceru numarul de telefon.

„Imi pare rau, am un prieten. Un prieten pe careil iubesc la nebunie. Nu-i pot face asta nici macar cu un flirt nevinovat. Imi pare rau…” Si se deprta in timp ce in atmosfera apasatoare se lasa ca o ceata rece dezamagirea. Ratiunea gangurea nehotarata. Inima insa ii zvacni cu durere. Fusese parasit fara menajamente.

Era din nou un tip singuratic. Si asta pana cand ratiunea ii dicta ca singurul prieten pe care-l iubea fata era aceasta tableta, ca nu ii placeau abordarile in felul acela si ca nu facuse decat sa deschida o cale. El avea sa se gandeasca de acum inainte CUM  sa mearga pe ea si cum sa ajunga cu adevarat, prin metode scumpe inimilor feminine, la sufletul acela de fata cuminte, cu haine modeste dar cu induiosatori ochi albastri…

 

articol scris pentru Spring SuperBlog 2014 si Azerty

foto: http://www.azerty.ro

 

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s