Publicat în Spring Superblog 2018

Cinci pahare

Paharele pline cu  licoarea de culoarea chihlimbarului, cu umbrelutele lor minuscule si caraghioase, se rotira, se apropiara si se unira intr-un toast binefacator. Cu totii asteptam clipa aceasta. Era momentul la care visaseram cu totii si la gandul caruia nu mai dormisem in decursul ultimelor nopti.

Piscina impecabila, cu apa imaculata stralucind in soare, reprezenta punctul nostru de intalnire si iata-ne asezati comod la umbra, pe sezlonguri pe care un ochi de artist decorator le asezase in model milimetric unele fata de altele. Eram fericiti. Nimic nu putea sa tulbure clipa aceea inaltatoare.

Magnificul hotel Aurora Mamaia se profila in imediata apropiere cu postura sa eleganta, ca a unui mare rege ce are mereu grija de el, cu ani multi in spate dar cu frumusete mereu crescanda…

Telegondola era la cativa zeci de metri, Satul de Vacanta al statiunii se afla si el in imediata vecinatate, centrul comercial, restaurantele alese si cazinoul fiind doar la cateva minute departare de locul unde ne aflam.

Camerele largi, cu geamuri mari, cu covoare bine aspirate si balcoane cu vedere la mare reprezentasera principalul atu in alegerea noastra. Restaurantul spatios, cu peste 600 de locuri, cu mancare buna si variata, inspirata din bucataria romaneasca, curatenia si seriozitatea care te insoteau la tot pasul ne determinau in fiecare an sa alegem acelasi hotel la mare.

Roland cel vorbaret incepu primul:

Obiective Constanta? Cea mai tare chestie pe care o vezi este farul genovez. Si stati, ca nu are nicio legatura cu genovezii ci se pare ca multe edificii apartinand istoriei constantene erau “genoveze”. Stiti doar ca lumina unui far se roteste. Ei bine, lumina asta alba, vizibila de la cinci kilometri departare in larg, la peste 20 de metri deasupra marii, este fixa. Va dati seama cat de bine infipti pe picioare trebuie sa fie timonierii, da? Cum adica, de ce? Pentru ca aia se imbata primii! Ha, ha, ha!”

Zambiram ingaduitori, negustand  prea tare gluma. Leila interveni:

“Na, ca va zic eu una. Plaja Modern, da? Cea mai tare plaja de pe mirificul litoral romanesc. Sau cel putin, asa zic localnicii. Stiti voi, plaja larga, apa limpede, gherete, peste prajit etc…. Dar mai stiti una care este faina de tot? O sa radeti cand auziti cum o cheama… E vorba de plaja localnicilor, Plaja Trei Papuci!”

Si Leila rase de una singura, amuzata de propria gluma. Serah glumi si ea, timid:

“Eu as zice Geamia Hunchiar, cel mai vechi edificiu de cult musulman, asezat langa Muzeul de Arta Populara. Cladire veche, distrusa partial in al doilea razboi mondial, un minaret de peste 20 de metri, trepte impare, un imam care urca de cateva ori pe zi pentru a chema credinciosii la rugaciune. Stiti ce este amuzant in ziua de azi? Ca nu mai canta imamul ci microfonul! Difuzoarele redau – fidel, e adevarat – vocea imamului, profunzimea momentului si gravitatea rugaciunii! Nu-i tare? Inshallah!”

Si Serah cazu pe ganduri, de parca propriile cuvinte o intristasera.

Klara ridica si ea paharul:

Biserica greceasca Metamorphosis, evident! Construita dupa model grecesc, ridicata cu conditia sa nu depaseasca in inaltime geamiile din oras si sa fie cat mai departe de cartierul musulman. Cu alte cuvinte, pe strada Mircea cel Batran, langa plaja Modern. Amuzant este ca am trecut pe acolo intr-o vineri si am auzit cantandu-se. Si, fiind de etnie, am intrat si am cantat si eu cu veselie. Imi venea sa joc si chiar am facut cativa pasi. Ulterior mi-a soptit o batrana grecoaica usor stanjenita, ca de fapt acolo se canta Prohodul. Era Vinerea Mare, zi de doliu, de rugaciune si de Post. Iar eu jucasem cu veselie… Nu stiu, sa rad, sa plang… Voi ce ziceti?”

Tacuram cu totii. Paharul meu se anunta ultimul. Era aproape gol. Putem alege unul din acele variate cocktailuri de la barul piscinei si totusi alesesem unul fara alcool desi nici eu nu stiam de ce. Eram prea relaxat si prea fericit sa-mi pese. Eram acolo unde voiam.

„Pai, as putea zice Muzeul Marinei Romane sau Cazino. Sau statuia lui Ovidiu sau Edificiul Roman cu Moziac. Deocamdata zic insa, fara pic de gluma, hotel Aurora Mamaia. Aici vreau sa fiu si aici vreau sa raman. Prea am tras anul asta ca sa-mi pese de altceva. Importante sunt acum marea, aflata aproape de mine, plaja larga si spatioasa, briza marina de seara si rasaritul de la balconul camerei…

Astazi nu zic glume, azi zic doar Aurora.”

 

articol scris pentru Spring SuperBlog 2018

foto: http://www.merglamare.ro, http://www.litoralulromanesc.ro, https://www.facebook.com/Hotel-Aurora-Mamaia-207104609311386/

Reclame

Autor:

Intotdeauna mi-a placut sa scriu,... sa incerc sa-mi depasesc limitele, sa depasesc orizontul...

Un gând despre „Cinci pahare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s