Arhive

Numai mama sa nu fii…

blue-tearEu n-am sa uit ce-a spus candva

Bunica mea, ce, garbovita,

Privind spre curtea pustiita

Amaru-n sine-si ineca:

 

“Cat pe Pamant oi mai trai,

Eu tot oi zice-o si-oi gandi:

Bunule Doamne, numai mama sa nu fii!”

 

Trecura ani de-atunci si eu

Privesc la mama mea plecata

Spre alte tari, indurerata

Soptind amar, ades, mereu:

 

“Nu stiu cat oi mai trai

Mult, putin, cine ar sti?

Bunule Doamne, numai mama sa nu fii!”

 

Si mama sunt si eu acum

Si-ades privesc spre fiica mea,

Suava, dulce, mititea

Ce isi urmeaza-al vietii drum.

 

Si ma intreb: Oare-oi mai fi

Ani lungi frumosi de as trai,

Ferice sa o vad, iubita

De raul lumii ocrotita?

 

Si ma gandesc: bunica mea

Ce dulce vorba isi purta

Si cu un foc mistuitor

Ea se topea de al tau dor

Si se-ntreba de pleci, de vii

Si murumura tanguitor:

“Bunule Doamne, numai mama sa nu fii!”

 

de Anca Truta

26.01.2014

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

1 Octombrie – o zi importanta pentru varsta a treia

1 octombrie…. iata si Ziua Internationala a Persoanelor Varstnice, o zi cu semnificatii aparte prin insasi denumirea ei…

Cu aceasta ocazie, haideti sa oferim, printr-un gest simplu, flori tuturor persoanelor in varsta pe care le cunoastem sau cu care venim in contact in aceasta zi. Principesa Margareta a Romaniei, prin fundatia sa, a tinut ieri, duminica dimineata, sa bucure batranii de la un azil din capitala, din dorinta de a aduce alinare, macar in acea zi, unor oameni care odinioara aveau case, familii, copii si nepoti alaturi. Vedeti mai multe detalii aici.

Sa ii urmam exemplul si sa bucuram astazi, 1 octombrie, cat mai multi batranei posibil.

Tu vei face asta?

 

foto: arhiva personala

 

Cand rozele se trezesc…

Am urmarit cu interes cum cei cativa trandafiri din curte intampina noua zi. Ziua de 17 septembrie.

Timide, incarcate de roua dar tare proaspete si frumoase, rozele raman inflorite pana da inghetul, drept pentru care le-am rasplatit cu cateva poze de amator, pentru a-mi aminti de ele la primavara…

Va plac?

Vreau sa va mai spun ca vremea este groaznica, este mohorat, rece si cetos afara, da sa ploua si soarele a fugit de mult. Cu toate acestea, florile mele au un farmec aparte, de parca fiecare zi merita cu adevarat sa fie traita fara teama de nori, ceata sau ploaie…

 

 

Rasarit de soare la Vama Veche

Chiar daca nu esti innebunit dupa trezitul la ora 5, mai ales daca te afli intr-un binemeritat concediu, ei bine, poti face totusi un efort pentru a-ti imbata privirile si relaxa sufletul boem prin admirarea unui rasarit de soare la Vama Veche.

Adopta o pozitie vamaiota si o atitudine corespunzatoare, infige-ti picioarele in nisipul ud de pe mal, lasa valurile sa-ti sarute picioarele, ia-ti aparatul de origine japoneza, pozitioneaza-l in unghi corect, fa setarile necesare, apasa clic de cate ori doresti si incearca sa faci in asa fel incat sa nu te orbeasca lumina soarelui. Si nu uita…. sa nu pierzi momentul in care soarele, inca somnoros dupa o binemeritata odihna, iese parca din mare si se inalta incet-incet spre cer, unde ii este locul…

Va las pe voi sa spuneti daca este… mirific, extraordinar, grozav, original sau pur si simplu… minunat!

foto: Dorin Orbulescu, arhiva personala

 

Cine are flori mai frumoase?

Ei bine, trebuie sa recunosc ca sunt indragostita de flori… incepand cu cele de gradina si terminand cu ghivece si fel de fel de rasaduri sau plante alese. Cum fac o noua achizitie, cum pornesc motorul de cautare si aflu totul despre ea… ce ii place, ce fel de lumina prefera, cum trebuie sa fie apa, care este temperatura optima si tot asa… Asta de cand am spatiu si lumina in casa! Ca, daca m-ati fi vazut la apartament cu doua camere, pe 40mp, la etajul IV si avand 40 de grade Celsius inauntru…si daca ati fi vazut cum imi mureau tot ce era verde… v-ar fi dat lacrimile….

Asa ca va las acum sa va desfatati cu fotografiile de mai jos sa sa-mi spuneti daca va plac. Cele de exterior inca nu sunt in floare maxima, asa ca va mai tin un pic in suspans pana sa vi le arat in toata splendoarea lor.

Va rog sa luati in calcul ca am sarit muscatele curgatoare sau magnolia din simplul motiv ca inca sunt pui… dar promit sa le pun aici de indata ce se vor face frumoase de tot!…

Acum… sa vad cine ghiceste ce flori sunt in imaginile de mai jos?

 

 

„Nunti barbare”

Asa se intituleaza o carte foarte draga mie, al carei subiect extrem de original m-a impresionat intr-atat incat mi-am aruncat privirile pe acest roman de foarte multe ori, de fiecare data cu aceeasi nerabdare si emotie.

Rod al unei legaturi ilegale si primejdioase (un viol, mai exact), pus la munca inca de la varsta de cinci ani, Ludo(vic) este un copil la prima vedere cu usoare forme ale debilitatii mintale, ale carui manifestari exterioare ii pun pe ganduri atat pe mama care l-a urat inca de la nastere, cat si de bunici si de fratele vitreg.

O incursiune impresionanta si profunda in sufletul uman, in abisurile sale, dand viata trairilor atat de difrite ale personajului, aceasta minunata carte scoate la suprafata toata ticalosia omeneasca, invidia, cruzimea, nedreptatea dar si dragostea excesiva…

Un citat care mi-a ramas in minte: „Mama refuzase sa-l alapteze, brutarul (bunicul) refuza sa-i dea paine…”

Cartea „Nunti barbare„, de Yann Queffelec, a aparut la editura Romhelion in 1994 si este foarte accesibila ca pret.

 

sursa foto: http://www.okazii.ro