Era genul de tatic modern. De fapt, nu era deloc un astfel de gen. Era pur si simplu un om preocupat de bunastarea psihica a copilului sau. Ceea ce taticii moderni foarte rar fac. Ei doar cumpara jucarii.
Lui i-a pasat mereu ce face, cum gandeste copilul sau, era tot timpul curios de cum decide baiatul, ce il nelinisteste, ce il atrage la un animal de casa sau cum analizeaza el o gaza, ce temeri are si cum priveste el soarele…
L-a privit apoi cu nedumerire cum miroase o floare sau cum ingrijeste un arici si a fost pur si simplu oripilat cand a vazut copilul tragand dupa el o oaie („era cam trista pe camp, tati…”). I-a explicat ca oaia aceea avea locul ei pe camp si a ramas cu gura cascata cand copilul l-a intrebat preocupat, pastrand aceeasi mina serioasa: „Dar nu se simte niciodata singura intre atatea oi? Eu adeseori sunt singur intre copii, in clasa.” Si atunci i-a cumparat una din acele carti Usborne pentru copii de la Dwyn Shop. Colectia Usborne era nemaipomenita iar site-ul – unul din preferatele lui, simplu, dar cuprinzator, elegant dar practic. Aici isi putea clati ochii in voie si chiar gasi un cadou pentru EA. Erau acolo electrocasnice, produse pentru ingrijire personala, video si accesorii, electronice auto, casa si gradina, jocuri si console, home cinema &audio, PC, componente, periferice, laptop, telefoane, tablete si, ceea ce l-a incantat din prima, era ca putea gasi – tot acolo – jucarii pentru copii si bebe. Asta i-a facut alegerea mult mai usoara si l-a incurajat in luarea deciziilor ulterioare: cadouri, jucarii ad-hoc pentru copil. Mai ales ca se apropia 1 Iunie.
Copilul a parcurs cartea primita imediat, pe nerasuflate si totusi stiinta parea sa nu-i fie suficienta. Voia sa patrunda in miezul lucrurilor. Nici jocurile LEGO nu i-au potolit decat temporar setea de a reusi constant. Voia mai mult. Mult mai mult.
I s-au umplut ochii de lacrimi amare si triste cand a vazut ca baiatul se teme de intuneric, ca o vrea pe mami (din nefericire, nu depindea de el ca ea sa se intoarca) mult mai des si mult mai profund. Stia de toate, mult prea multe pentru varsta lui, percepea lucrurile intr-un mod simplu si concis, asa cum o fac de multe ori copiii, dar sentimentele si tot ce insemna suflet si sufleteste ii ramaneau straine. Era bolnav, era apatic, ii lipsea acel CEVA iar el, tatal, innebunea de grija.
Si atunci… ea s-a intors. Palida, dar totusi frumoasa, slaba dar totusi plina de farmec. Isi mangaie copilul fericita si privi peste crestetul lui catre sot. Era multumita, se facuse bine iar acum era acasa. Iar el avea acum cu ce sa o surprinda si sa o bucure: cu un copil acum fericit si implinit si cu… o cutie-cadou: oglindă de cosmetică Sencor SMM 3080 de la SENCOR.
Era 1 Iunie. Luna in care copiii isi sarbatoreau inocenta, frumusetea, existenta insasi…
Foto: http://www.dwyn.ro
articol scris pentru blogawards.ro