Ca ii intalnesti la colt de strada, in parcurile amenajate de edili in cu totul alte scopuri, la un film sau pur si simplu asezati pe trotuar, iubitorii de seminte isi fac intotdeauna aparitia, prea putin doriti iar uneori efectiv detestati. Cu toate acestea, semintele prajite, cu sau fara sare, cu sau fara coaja, se gasesc la orice ABC sau hyper-market, au ambalaje frumos colorate si sunt chiar si gustoase. Si spun asta spre marea mea rusine, ca o iubitoare de rontaiala de tot felul.
Cu toate acestea, detest acest obicei al romanului iubitor de seminte bulgaresti (seminte care au stiut, dom’ne, sa treaga usor granita cu de acum obisnuitele ambalaje albastre), care denota, dupa umila mea parere, proasta crestere. Si ma ridic in picioare cu toata umilinta si spun ca mama nu m-a invatat asa!
Sa mananci floricele la un film sau niste pufuleti in parc, hai, mai merge! Dar sa spargi seminte si sa scuipi in stanga si in dreapta, asta e cu totul alta poveste. Si nu de putine ori am am avut neplacerea sa vad cum o plaja frumos amenajata (chiar si simpla, dar curata),o terasa populata sau chiar trotuare intregi de dimineata maturate sunt pana seara pline de urmarile unei pasiuni deloc de invidiat, sfidand parca, prin culoarea si multitudinea lor, o lume care se vrea, din toate puterile, curata si binecrescuta…
foto: birdingabout.com
Missy Ver 